Aici este camera lui Hwa Ran.. [prea mare ca sa doarma cu fetele :)).. si nici fetelor nu le-ar fi convenit :))]

~Hwa Ran~
Dupa discutia mea avuta cu baietii mam dus in camera mea.. sincer eram putin dezamagita.. dar asta e.. voi discuta maine cu ei.. in seara asta nu cred ca intelegeau ei prea multe din ce le ziceam.. imi bateam gura degeaba :)).. mam schimbat in camasa de noapte si mam bagat in pat.. maine va fi o zi lunga. si imi imaginez ca copii vor avea nevoie de multa cafea si alte cele ca sa scape de mahmureala si de durerea de cap.. :))

~Hwa Ran~
-Am zis sa discutam aici ca sa nu riscam sa ne auda cineva.. deci.. ceea ce vroiam sa vorbim. mai devreme.. in curte.. te-am vazut cu printesa Seo Rin.. si nu pareati tocmai prieteni.. povesteste-mi.. nu-ti fa griji... nu voi spune la nimeni

~Hyo Shik~
-Aa..da.. adevarul e ca eu o iubesc pe printesa... si ea pe mine.. dar se pare ca urmeaza sa se marite cu omuletul enervant.. adik.. cu lordul Chun Ran.. si a venit sa discutam..

~Hwa Ran~
Ma bucur ca te-ai indragostit.. dar.. nu ca vreau sa-ti stric cheful dar.. iti dai seama ca relatia voastra e putin cam imposibila nu..? Zic putin pentru ca exista o sansa.. daca sar dovedi ca tatal tau era nevinovat.. tu esti in fiu de prim-ministru... asa cum e si lordul Chun Ran.. daca nu ma insel..

~Hyo Shik~
Da.. asa e.. mi-a zis si ea asta.. dar.. ce putem face? asta s-a intamplat acum mult timp.. cum as putea eu demonstra ca tatal meu era nevinovat..?

~Hwa Ran~
Tu nu-ti pierde speranta..poate intr-o zi vei gasi solutia si vei putea fi fericit alaturi de printesa..
-Deci sa inteleg ca nu ai nimic impotriva?
-Nu...! nici gand.. dimpotriva.. chiar sper sa fiti fericiti.. pentru ca te cunosc si stiu ca esti un baiat bun..Acum poti pleca.. nu te mai retin..
-Bine,.. multumesc..pentru tot..!.. [si plec]

~Seo Rin~
Am ajuns in camera lui Hwa Ran. Mi-a aratat patul meu si unde sa-mi pun lucrurile, dupa care m-am schimbat repede de hainele de servitoare.
-Multumesc pentru gazduire...

~Hwa Ran~
-Nu ai pentru ce, draga mea!.. aa.. imi permiti sa iti spun asa?

~Seo Rin~
-Sigur ca da. Chiar imi place sa mi se spuna pe nume, sau altfel, decat cu formalitati...
-Apropo...ce parere aveti despre... ce e intre mine si Hyo Shik? eram usor rusinata de intrebarea stupida pe care am pus-o, dar simteam ca pot avea incredere in ea.

~Hwa Ran~
-Eu una sunt foarte fericita pentru voi.. el e un baiat bun.. si se vede ca te iubeste.. si tu pe el.. chiar sper sa poate dovedi ca tatal lui era nevinovat.. ca sa poata sa se intoarca la palat.. si asa ar fi mai usor pentru voi.. Poti avea incredere in mine.... ii spun eu zambind.. [off! cat as vrea sa-i pot spune ca e fiica mea! :((]

~Seo Rin~
-Stiu ca e baiat bun... Si il voi ajuta si eu sa doveseasca nevinovatia tatalui sau. Stiu ca pot avea incredere, simt asta, am zis zambind.
Desi o cunosteam de putin timp, ma surprindea sa pot avea asa incredere in ea.
-Oricum, eu cred ca ma culc, deci... Va urez noapte buna.

~Hwa Ran~
-Da..si eu.. Noapte buna..! Sa te odihnesti..!
si ne-am bagat in pat.. am stins lumina si ne-am culcat.. era deja foarte tarziu.. iau eu trebuia sa ma trezesc sa pregatesc micul de jun..

~Seo Rin~
Se facuse dimineata. Dormisem bine, mai bine decat ma asteptam sa dorm in alt loc. Am deschis ochii, m-am ridicat in sezut si m-am uitat in camera sa vad daca Hwa Ran se trezise.
Si se pare ca da, tocmai se pregatea sa plece.
-Buna dimineata, am zis vesela.

~Hwa Ran~
-Hey..! Buna dimineata..! Te-am trezit?

~Seo Rin~
-Nu, nu...nu va faceti griji, m-am trezit singura. Dar unde va duceti? am intrebat zambind.

~Hwa Ran~
-Pai la bucatarie.. sa pregatesc micul de jun.. schimbate si am sa te chem cand e gata.. zic eu zambind si dau sa plec..

~Seo Rin~
-Pot veni sa va ajut? am intrebat timida. Nu ma pricep al bucatarie, dar macar pot incerca sa fiu de folos...
-Apropo, ceilalti s-au trezit?

~Hwa Ran~
-Daca vrei bineinteles ca poti veni.. si nu, nu cred ca sau trezit.. sau culcat tarziu aseara.. si cum in casa e liniste.. cu siguranta nu sau trezit.. dar ma duc eu imediat la ei :)).. azi nu mai lenevesc :)) spun eu zambind..

~Seo Rin~
-Da, vin si eu imediat, sa ma schimb. Si daca vreti va pot ajuta si al trezit, am zis razand. A, sa inteleg ca ieri nu s-au antrenat nu? Oricum, asteptati-ma va rog, ma schimb repede, am zis si am inceput sa caut o rochie, cu care sa ma imbrac. M-am schimbat repede, mi-am pieptanat parul si l-am prins dupa care am spus.
-Sunt gata.

~Hwa Ran~
-Bine atunci.. ce vrei sa facem mai intai? sai trezim sau sa mergem la bucatarie??

~Seo Rin~
-Pai, mie mi-e indiferent, cum considerati ca e mai bine. Dar cred ca sa trezim... Sa nu se trezeasca direct in bucatarie, am spus razand.

~Hwa Ran~
-Foarte bine atunci.. mergem sa'i trezim.. :)).. si ce metoda zici sa folosim?

~Seo Rin~
-Ah, improvizatii pe moment. Nu vreau sa ma fugareasca prin tot regatul ca i-am trezit prea...sadic, ca sa zic asa, am zis razand.

~Hwa Ran~
-Bine atunci.. hai sa mergem.. spun eu zambind..:)