Aici e gradina. Va puteti plimba, mirosi florile colorate si asculta susurul apei in micutul foisor.

Era dimineata, ma plimbam prin gradina asa cum fac mereu dimineata.Le-am spus servitoarelor sa plece intr-un fel sau altul prezenta lor ma deranja . Admiram minunatele flori si le miroseam parfumul imbietor.Dintr-o data ma durea capul dar nu-mi pasa ma gandeam ca imi va trece si am continuat sa merg.Capul incepuse sa ma doara din ce in ce mai rau.Ma oprisem simteam ca numai pot sa merg ,mi-am pierdut echilibrul si am cazut jos simteam ca totul se prabuseste .

Ma plimbam in gradina mea cea colorata , doar eu .Incepusem a avea ameteli.Deodata , ma prabusisem la pamant.Doamna mea de onoare Lee , ma privi si veni repede la mine cu insotitoarele.Eu imi revnisem nu mai aveam ameteli.Acum continuam plimbarea prin gradina.Dar , dupa 1 ora lesinase si nu ma mai trezisem.

~Young Hae~
Ma plimbam pe aici.Nu era nimeni...M-as fi bucurat sa fie tata sau mama cu mine,insa ei au treburi. Mi-am luat instrumentele pentru pictura si am inceputsa pictez lacul cu nuferii roz.

~Mi Chu~
ma plimbam prin gradina asa cum faceam mereu in timpul liber ,numai ca eram urmata de niste servitoare in caz de lesin. am vazuto pe Young Hae pictand m-am indreptam spre ea si i-am zis:
-Buna dimineata.Ce faci Young Hae?Nu e cam frig ca sa stai afara?

~Young Hae~
-Nu,mama. Stii ca vine circul la palat. E o veste tare buna pentru mine!

~Mi Chu~
-Mai au putin si tr sa apara ,ma bucur ca esti fericita

~Hyo Shik~
Am ajuns si eu in gradina.. printesa era acolo.. pe pod... ma astepta.. o doamne! ce o sa-i spun..? dar asta e.. imi iau inima in dinti si spun:
-Ati dorit sa ma vedeti Alteta? (spun eu uitandu-ma in jos.. nu aveam de gand sa o privesc din nou in ochi..)

~Seo Rin~
Am scapat floarea in apa cand l-am auzit vorbind in spatele meu si m-am intors spre el.
-Da. Esti suparat nu-i asa?

~Hyo Shik~
Am vazut ca si-a scapat floarea in apa..
-V-am speriat? Imi cer scuze.. eu??.. nu.. nu sunt suparat.. de ce spuneti asta Alteta?

~Seo Rin~
-Nu, oricum aveam de gand sa o arunc in apa, am zis ridicand din umeri.
-Nu te cred...nu zici sincer. Eziti sa ma privesti. Imi dau seama ca nu prea esti in apele tale din timpul reprezentatiei, mai ales de cand a aparut Lordul Chun Ran.

~Hyo Shik~
-Nu Alteta.. nu va mint.. ma doare doar capul.. atata tot.. [da.. nu aveam cum sai spun adevarul.. nu aveam de gand..voi suntine minciuna pana la capat.. cum ii poti spune unei printese ca erai gelos.. ar lua ca o lipsa de respect.. sau mai stiu eu ce..:|]

~Seo Rin~
-Chiar asa? i-am spus suspicioasa.
Am intins mana sub barbia lui, sa ii ridic privirea.
-Dar in timpul reprezentatiei, in afara de ocheadele pe care i le trageai lordului, totul a mers bine. Te rog fii sincer.

~Hyo Shik~
-Aa.. pai.. da.. mam uitat urat.. pentru ca.. [o doamne! cei spun acum??].. pentru ca... nu va lasa sa va uitati la spectacol.. da.. [acum mai ramane sa ma creada..]

~Seo Rin~
Am inceput sa rad.
-Nu stiu exact cat adevar e in ceea ce spui, dar voi explica orium, sa fie clar totul. Lordul Chun Ran e fiul prim-ministrului. A fost ca un frate mai mare pentru mine, m-a sfatuit cand am avut nevoie.

~Hyo Shik~
[si acum imi spuneti?? spun eu in gandul meu..fierbea si sangele in mine si acum aflu asta.. a fost ca o galeata de apa rece turnata in cap.. )).. ehh.. mai bine asa decat sa fie impreuna.. ma rog.. nu stiu pt cine e mai bn.. pt ca pt mine oricum nu.. dar..in fine..]..
-Da?.. Bine atunci.. nici nu-mi inchipuiam altceva Alteta.. :-j..

~Seo Rin~
-Serios? Atunci e bine. Inseamna ca mi s-a parut mie, am zis ridicand din umeri.
-Consider ca am spus ce aveam de spus, adevarul adevarat, am zis si m-am intors sa plec.

~Hyo Shik~
Am vazut ca a dat sa plece..dar.. am prinso de mana.. am traso langa mine..si iam spus:
-Am mintit.. adevarul e ca eram gelos.. fierbea sangele in mine... si am sarutato..
[iam furat un sarut.. doamne! cum de am facut asta!?!]...
-Va cer mii de scuze Alteta..! Nu trebuia sa fac asta..!

~Seo Rin~
Am ramas foarte uimita de gestul sau. [chiar ca la semntura ]
-Nu-ti cere scuze...Si oricum banuiam adevarul... am zis ganditoare.

~Hyo Shik~
-Chiar imi pare rau Alteta! Nu trebuia sa fac asta! A fost un gest necugetat din partea mea!...

~Seo Rin~
Am clatinat din cap ganditoare.
-Nu-ti mai cere atatea scuze.
Adevarul e ca il cam placeam...dar clasele sociale erau foarte diferite...

~Hyo Shik~
Imi venea sa intru in pamant.. chiar daca printesa imi zicea sa nu-mi mai cer scuze.. nu puteam evita... a fost o prostie din partea mea..
-Nu trebuia sa fac asta Alteta! A fost o greseala..!

~Chun Ran~
M-am speriat cand Maiestatea Sa a iesit din sala si am mers sa vad ce se intampla ,aceasta era in gradina cu omuletul ala care se uita urat la mine.Am mers spre ea si am intrebat :
-Ati patit ceva Maiestate? Sunteti bine?

~Seo Rin~
-Ah, serios... Indiferent de statut, sunt tot om.
Am afisat un zambet simpatic si am zis:
-Ah si poti sa-mi zici Seo Rin, fara formalitati. In plus, nu esti...
M-am oprit in mijlocul propozitiei cand l-am auzit pe Chun Ran in spatele meu...
-Nu, sunt bine. Ce-as fi putut sa patesc?

~Hyo Shik~
O pe bune?? Nu-mi era de ajuns ca ma simteam si asa destul de naspa... mai trebuia sa apara si omuletu enervant.. 8-|... oare pe el cine la invitat??