Rezumarea primului mesaj :

Aici li se pregateste mancarea circarilor, dar si mananca.

~Hyo Shik~
Am ajuns in bucatarie si am vazut ca eram deja toti.. aproape toti..
-Bun.. deci sa inteleg ca mancam?? spun eu zambind..

~Hwa Ran~
-Pai da.. se racesc clatitele... [sper sa nu observe nimeni ca sunt trista..]
-Eun Ho.. te simti bine? ai o fata.. nu arati prea fericit..

~Eun Ho~
-Stati linistiti o sa imi treaca nu-i nimic grav.

~Seo Rin~
Ma uitam la toti cei din camera. Desi noi eram veseli, se pare ca din toti cei prezenti, nu tocmai toti...adica domnea oarecum un aer suparator, nu-mi explicam senzatia asta.
-Presupun ca mancam, am zis ridicand din umeri.

~Yang Ji~
Stateam pe scaun cand l-am vazut pe Ho Dong intrand pe usa.Singurul lucru pe care il puteam face era sa-i zambesc si sa ma uit cu duiosenie la el.
-Da mie cam foame.

~Hwa Ran~
Am vazut ca la toti le era foame asa ca iam invitat sa ia un loc..leam servit micul dejun si am spus:
-Pofta buna..! Sper ca au iesit bune.. spun eu zambind..

~Eun Ho~
mancam linistit fara sa scot o vorba si am gandeam la cele petrecute la palat

~Ho Dong~
Am vazut-o pe Yang Ji si i-am zambit. M-am uitat la ea...parea destul de vesela.

~Seo Rin~
I-am dat un cot lui Hyo Shik.si i-am facut semn spre Ho Dong si apoi spre Yang Ji.
-Uita-te putin al ei, i-am zis in soapta, chicotind.
-Ahm, da...sa mancam, am zis si m-am asezat la masa. Pofta buna!

~Hyo Shik~
Mam uitat cum mia zis Seo Rin la Ho Dong si la Yang Ji.. isi zambeau unui altuia..
-Se pare ca banuielile noastre sunt adevarata.. spun eu in soapta.. :))..

~Eun Ho~
ma uitam la Hwa Ran nici ea nu parea prea fericita

~Seo Rin~
-Asa se pare, am zis zis chicotind. Deci nu-l mai chinuie cu intrebarile, am zis indiferenta. Oricum deja stii.

~Hyo Shik~
-Eu vreau sa o aud din gura lui.. bine.. deocamdata il las in pace.. o sa'mi spuna el odata si odata..zic eu zambind..

~Seo Rin~
-Bine, uite si la asta ne asemanam. La fel de incapatanati, am zis chicotind.

~Hyo Shik~
Am inceput sa zambesc.. si iam zis
-Tiau iesit foarte bune clatitele..:) si ceaiul la fel.. bravo..! spun eu zambind..

~Hwa Ran~
-Ma bucur ca va plac.. Seo Rin e un ucenic priceput.. spun eu razand :))

~Seo Rin~
-Mersi...Dar nu e doar meritul meu. La clatite m-a ajutat si Hwa Ran. Daca nu ma ajuta ea, pescuiati clatite de pe tavan, am zis razand. Cat despre ceai...cine nu stie sa faca un ceai? Mai ales ca am studiat plantele.

~Hwa Ran~
-Ehh.. oricum.. ai face o mancare excelenta daca tiai pune in gand.. [doar semeni cu mine spun eu in gandul meu :))..]

~Hyo Shik~
-Eu am terminat de mancat.. a fost delicioasa!

~Yang Ji~
-Au dreptate chiar te pricepi.Si ceaiul e forte aromat.Oricum sunt sigura ca mama are mai multa incredere in tine sa te lase singura in bucatarie decat in noi,mai ales Eun Ho .Am spus in gluma.

~Seo Rin~
-Ah, nu exagera Yang Ji. Nu sunt chiar atat de buna. In plus a fost ceva foarte usor, deci... Cat despre ceai cum am mai spus, am studiat efectele plantelor, deci de asta a iesit.

~Ho Dong~
Il cunosteam pe Hyo Shik. Stiam cum il roade curiozitatea pe interior, asa ca am zis sa ii spun:
-Hyo Shik...poti veni putin? Vreau sa-ti zic ceva...Adica stii tu, intre patru ochi. A nu se intelege altceva, am completat repede.

~Hyo Shik~
Stiam eu! :)).. am zis ca o sa'mi zica pana la urma si am avut dreptate..
-Da.. sigur.. si ma ridic de pe scaun.. Ne scuzati putin.. noi mergem sa vorbim.. spun eu razand..:))
Si am iesit din bucarie.. indreptandu-ne spre camera..

~Yang Ji~
-Nu exagerez ceaiul chiar are o aroma deosebita.Poate ma inveti si pe mine cate ceva espre plante.
Dupa ce am terminat ma ridic de la masa
-A fost delicios.Felicitari bucatarilor.
Si plec indretanduma spre sala de antrenamente.

~Hyo Shik~
Dupa discutia mea cu Ho Dong.. ma intorc in bucatarie.. [si asa am lasat'o pe Seo Rin cam mult singura..]..intru in bucatarie..[inca era acolo..]..
-Hey.. scuze.. am stat cam mult..

~Seo Rin~
O ajutasem pe Hwa Ran sa stranga, dupa care am ramas in bucatarie, nestiind ce sa fac. Cand a intrat Hyo Shik, i-am spus:
-Hei, nu-ti cere scuze, doar nu esti bona mea.

~Hyo Shik~
-Da.. asa e :)).. nu sunt.. :))

~Hwa Ran~
-Deci.. Hyo Shik.. azi nu ai de gand sa mergi la antrenamente?? inteleg ca avem un musafir special.. dar..totusi.. si in plus.. cred ca lui Seo Rin iar placea sa te urmareasca la antrenamente..

~Seo Rin~
-Asa-i, Hwa Ran are dreptate, nu vreau sa gresesti la vreun spectacol din cauza mea. In plus, mi-ar placea sa va vad repetand. Si as putea sa pictez niste tablouri cat voi repetati.

~Hwa Ran~
-Vezi?? Am avut dreptate [spun eu zambind.]

~Hyo Shik~
-Bine.. atunci.. sa mergem..[si o iau de mana pe Seo Rin.. si ne ducem spre sala de antrenamente.. ]

~Seo Rin~
-Acum intrebarea e...daca nu aveti cumva, din intamplare, niste vopsele si panza... am zis eu spre sala de antrenament.